JDR & BurnoutJob Demands-Resources Theory: Taking Stock and Looking Forward
Bakker, A.B. & Demerouti, E. (2017). Journal of Occupational Health Psychology
Revizuire comprehensivă a modelului JDR după 15 ani de cercetare. Autorii sintetizează dovezile pentru efectele de buffer ale resurselor asupra relației cerințe-burnout și propun extinderi ale modelului pentru contexte digitale și remote.
JDRburnoutengagementresurse
Citește sinteza →JDR & BurnoutPersonal Resources and Work Engagement in the Face of Change
Xanthopoulou, D. et al. (2022). Work & Stress
Studiu longitudinal pe 3 valuri care examinează rolul resurselor personale (auto-eficacitate, reziliență, optimism) ca predictori ai engagement-ului în perioade de schimbare organizațională. Implicații pentru intervențiile de tip job crafting.
resurse personaleengagementlongitudinal
Citește sinteza →Competențe & LeadershipCompetency Models in Practice: A Critical Review
Campion, M.A. et al. (2011). Personnel Psychology
Analiză critică a modelelor de competențe utilizate în selecție și dezvoltare. Autorii identifică limitele psihometrice ale abordărilor bazate exclusiv pe competențe și propun integrarea cu măsuri psihologice validate.
competențeselecțievaliditate
Citește sinteza →Competențe & LeadershipLeadership Effectiveness Across Levels: Investigating the Mediating Mechanisms
Zaccaro, S.J. et al. (2018). Leadership Quarterly
Meta-analiză a 156 de studii privind eficacitatea leadershipului la diferite niveluri ierarhice. Rezultatele susțin rolul mediator al proceselor de echipă și climatului organizațional în relația trăsături de personalitate → performanță.
leadershipmeta-analizăpersonalitate
Citește sinteza →Inteligență & PerformanțăIntelligence and Job Performance: The Meta-Analytic Evidence
Schmidt, F.L. & Hunter, J.E. (2004). Psychological Bulletin
Meta-analiza fundamentală a relației dintre inteligența generală (g) și performanța profesională. Validitate predictivă medie r=0.51 (corectat pentru atenuare și restricție de interval). g rămâne cel mai puternic predictor unic al performanței profesionale.
inteligențăg factorvaliditate predictivă
Citește sinteza →Inteligență & PerformanțăEmotional Intelligence and Job Performance: A Meta-Analysis
O'Boyle, E.H. et al. (2011). Journal of Organizational Behavior
Meta-analiză a 43 de studii independent de g și Big Five. IE măsurată prin abilitate (MSCEIT) prezintă validitate predictivă incrementală față de personalitate, în special pentru roluri cu cerințe interpersonale ridicate.
inteligență emoționalăIEperformanță
Citește sinteza →PsihometrieMeasurement Invariance Testing in Organizational Research
Vandenberg, R.J. & Lance, C.E. (2000). Organizational Research Methods
Ghid practic pentru testarea invarianței de măsurare în studiile comparative. Autorii demonstrează că ignorarea testelor de invarianță poate invalida comparațiile între grupuri și propun o secvență ierarhică de testare.
invarianțăCFAcomparații între grupuri
Citește sinteza →AI în HRAlgorithmic Decision-Making in HR: Opportunities, Challenges and Ethical Considerations
Raghavan, M. et al. (2020). ACM Conference on Fairness, Accountability
Analiză a sistemelor algoritmice utilizate în recrutare și evaluare. Autorii identifică surse de bias algoritmic, limitele validității predictive în absența dovezilor de validare și cerințele EU AI Act pentru sistemele de HR cu risc ridicat.
AIbias algoritmicEU AI Actfairness
Citește sinteza →